Alunecarile de teren – partea I

 Alunecare de teren

In aceasta iarna datorita cantitatii mari de precipitatii in  scoarta terestra s-a acumulat un surplus de umiditate care a dus la declansarea alunecarilor de teren in mai multe regiuni ale tarii noastre.

Alunecarile de teren fac parte dintre  procesele de modelare a suprafetei terestre, datorate actiunii agentilor externi. Acestea se numesc procese geomorfologice, si sunt clasificate  in functie de agentul modelator, de forta  care provoaca miscarea, de efectele asupra reliefului. Porniturile umede, cum mai sunt numite aceste procese geomorfologice, se manifesta prin deplasarea unei mase de roci, pe o suprafata inclinata si pe un suport de roci impermeabile puternic umectate.

Cauzele producerii alunecarilor de teren sunt de doua categorii: potentiale si declansatoare.

Cauzele potentiale sunt determinate de caracteristicile  reliefului si ale conditiilor de clima :
-relief inclinat: versantii muntilor, dealurilor, teraselor, falezelor ;
-alcatuirea litologica: in substrat roci impermeabile cum ar fi argile, marne;
-lipsa vegetatiei arborescente protectoare;
-surplusul de umiditate provenita din ape subterane sau precipitatii;

Cauzele  declansatoare:
-erodarea bazei versantilor;
-topirea brusca  a zapezii, precipitatii indelungate;
-cutremure, eruptii vulcanice;
-constructii realizate pe versanti care provoaca dezechilibrarea straturilor, defrisarea, aratul in lungul pantei, excavatii, transport intens.

Gravitatia este forta care deplaseaza straturile de roci pe versantul inclinat; viteza de deplasare este mai mare atunci cand valoarea pantei este mai mare.

Elementele unei alunecari de teren sunt :
cornisa – zona de desprindere a straturilor de roci ;
-talpa (patul) – sau suprafata de alunecare ;
corpul alunecarii – materialul care se deplaseaza ;
fruntea alunecarii – partea cea mai inaintata a alunecarii.

Partile componente ale unei alunecari de teren

Mecanismul producerii alunecarilor de teren a fost studiat si descris de catre geomorfologi, cu mare interes, deoarece urmarile acestor procese de versant sunt negative pentru relief, vegetatie si om. In situatia existentei  unui surplus de umiditate, provenit din cresterea nivelului apelor subterane sau precipitatii bogate, se va produce imbibarea cu apa a argilelor si marnelor  transformandu-le intr-o  suprafata alunecoasa. Straturile de roca de deasupra  argilei sau marnei, sub actiunea gravitatiei, se vor deplasa lent spre baza versantului declansand astfel alunecarea. Activitatea antropica, in zonele cu conditii potentiale, duce la agravarea efectelor si duratei alunecarilor de teren.

In tara noastra se produc alunecari de teren in unitatile de deal si  de munte, in fiecare toamna si primavara bogate in precipitatii.

Mai multe despre alunecari de teren gasiti aici si aici

Posturi similare:

One Response to Alunecarile de teren – partea I

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>