Monthly Archives: July 2010
Furadanul
Furadanul sau carbofuranul - este unul dintre cele mai toxice pesticide din categoria carbamatilor
Denumirea IUPAC: 2,3-dihydro-2,2-dimethylbenzofuran-7-yl methylcarbamate
Formula moleculara : C12H15NO3
Se foloseste ca : acaricid (impotriva acarienilor); insecticid (impotriva insectelor) si nematocid
Mai exact se foloseste pentru „uciderea” insectelor ce ataca culturile (cartofi, soia, porumb). Este un pesticid sistemic, adica este absorbit de plante prin radacini, de unde ajunge si se concentreaza in frunze, unde protejeaza plantele impotriva „atacatorilor”
Toxicitate
Este unul dintre cele mai toxice insecticide (este un neurotoxic) folosite in mod obsnuit de oameni.
1 ml din acest pesticid (un sfert de lingurita) poate fi fatal pentru om, de aceea aplicarea lui se face utilizand tractoare care au cabina inchisa si ventilatie artificiala.
Este un inhibitor al colinesterazei, ceea ce inseamna ca inhiba activitatea acestei enzime ceea ce duce la salivatie si lacrimare excesiva in cazurile usoare, urmat de spasme musculare si moartea in cazul unei intoxicatii masive.
Automate de cafea
Banuiesc ca toti avem la munca automate de cafea si snaks. Ei bine daca nu aveti asa ceva va recomand atomatele The Vending Point
Acest articol este un advertorial.
Legislatia in domeniul apelor
Domeniul apelor este unul dintre cele mai reglementate domenii în Uniunea Europeana.
Asfel avem urmatoarele directive europene pentru domeniul apelor, fiecare avand corespondenta ei in legislatia romaneasca:
- Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC este transpusa în legislatia nationala prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996. Aceasta directiva prevede un obiectiv comun pentru toate statele care o implementeaza: atingerea “calitatii ecologice si chimice bune” a apelor pâna în anul 2015. Asadar, Directiva Cadru privind Apa stabileste clar termenul limita pâna la care apele trebuie sa atinga un prag minim al calitatii, prin reducerea emisiilor provenite din activitatea umana, industriala si agricola.
- Directiva: 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti, transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate. Din H.g. fac parte integranta urmatoarele norme tehnice: NTPA-011 - prin care sunt reglementate conditiile privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti si conditiile pentru epurarea si evacuarea apelor uzate industriale; NTPA-002/2002 - prin care sunt reglementate cerintele care trebuie satisfacute de apele uzate evacuate în retelele de canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare; NTPA-001/2002 - prin care sunt stabilite limitele de încarcare cu poluanti ai apelor uzate industriale si orasenesti la evacuare în receptorii naturali.
- Directiva:76/464/EEC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate în mediul acvatic al comunitatii, Aceasta directiva a fost transpusa în legislatia nationala prin H.G. nr. 118/2002 referitoare la Programul de Actiune pentru reducerea poluarii apelor de suprafata si subterane cauzata de evacuarea anumitor substante periculoase. Aceasta hotarâre a pus bazele cadrului legal si institutional pentru prevenirea poluarii apelor de suprafata si subterane cu 35 de compusi si clase de compusi considerati „substante prioritare/prioritare periculoase”.
- Directiva: 91/676/EEC privind protectia apelor împotriva poluarii provocate de nitratii proveniti din sursele agricole. Aceasta directiva a fost transpusa în legislatia româneasca prin H.G. nr. 964/2000 pentru aprobarea Planului national de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.
- Directiva 98/83/EEC privind calitatea apelor destinate consumului uman este un instrument de control a calitatii apei potabile. Aceasta directiva a fost transpusa în legislatia nationala prin Legea nr. 458/2002. Legea contine prevederi explicite, responsabilitati clare si include un program pentru conformarea cu cerintele stipulate.
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana România a acceptat acquis-ul comunitar privind calitatea apei si a solicitat perioade de tranzitie pentru Directivele care necesita investitii mari.
Procesul tehnologic al unei statiei de epurare a apelor uzate orasanesti – partea 3
Scris de: Chimingica Ionela
Pocesul tehnologic de epurare al apelor uzate orăşeneşti cuprinde următoarele faze:
1. Epurarea mecanica
2. Epurarea biologica
3. Tratarea namolurilor
Azi vom vorbi despre:
TRATAREA NĂMOLURILOR
1. Concentrarea gravitaţională a nămolului activ în exces şi a nămolului primar. Nămolul biologic în exces provenit din decantoarele secundare cât si cel primar provenit din decantoarele primare, înainte de introducere în procesul de fermentare, este trecut prin două concentaratoare de nămol care au rolul de a reduce umiditatea acestuia de la apox. 99,2% la 98-96. 5%. Prin fermentarea anaerobă are loc degradarea biologică a substanţelor organice insolubile, sub acţiunea unor ansamblu de populaţii bacteriene.
2. Pomparea nămolul îngroşat în metantancuri
3. Fermentarea şi stabilizarea nămolului în metantancuri
4. Îngroşarea nămolului fermentat
5. Deshidratarea nămolului fermentat. Pentru deshidratarea mecanică a nămolului fermentat se realizează cu ajutorula a două centrifuge decantoare pentru deshidratarea nămolului. Deshidratarea nămolului se face prin adaos de polielectrolit cationic sub formă de soluţie la nămolul ce urmează să fie deshidratat, înainte de intrarea acestuia în centrifugă.
6. Captarea gazului de fermentare. Excesul de biogaz rezultat din fermentarea nămolului este stocat în 2 gazometre cu o capacitate de 1000 m3. Pentru ca excesul de biogaz să nu fie evacuat direct în atmosferă, instalaţia de biogaz este prevăzută cu o torţă de gaz. La atingerea presiunii maxime în instalaţie torţa de gaz se aprinde automat ducând la reducerea presiunii.
7. Valorificarea gazelor de fermentare. Pentru valorificarea biogazului rezultat din fermentarea namolului, acesta este transformat in current electric cu ajutorul unui motor de tip Diesel, adaptat pentru a funcţiona pe biogaz cu o concentraţie minimă de 40 % metan.
8. Evacuarea şi depozitarea nămolului deshidratat
Procesul tehnologic al unei statiei de epurare a apelor uzate orasanesti – partea 2
Scris de: Chimingica Ionela
Pocesul tehnologic de epurare al apelor uzate orăşeneşti cuprinde următoarele faze:
1. Epurarea mecanica
2. Epurarea biologica
3. Tratarea namolurilor
Azi vom vorbi despre:
EPURAREA BIOLOGICĂ A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI
Epurarea biologică este procesul tehnologic prin care impurităţile organice dizolvate şi suspensiile coloidale din apele uzate sunt transformate de catre microorganisme biologice în produşi de degradare inofensivi (bioxid de carbon, apă, alte produse) şi în masă celulară nouă (biomasă).
1. Denitrificarea, eliminarea compuşilor cu carbon şi nitrificarea. Epurarea biologică este constituită din faza anaerobă a procesului, în care are loc reducerea azotaţilor şi azotiţilor, sub actiunea microorganismelor anaerobe şi din faza aerobă a procesului , in care are loc oxidarea compuşilor organici şi a compusilor cu azot, sub actiunea microorganismelor aerobe. În urma acestui proces rezultă o suspensie de masa celulară în apa epurată. Masa celulară se separă de apa epurată prin decantare. Denitrificarea, eliminarea compuşilor cu carbon şi nitrificarea se realizează în bazinele de aerare dispuse in doua compartimente. Primul, neaerat, în care are loc denitrificarea compuşilor de azot respectiv azotaţi şi azotiţi şi al doilea compartiment în care are loc aerarea nămolului activ şi unde se realizează eliminarea compuşilor cu carbon şi nitrificarea.
2. Aerarea apei. Aerarea apei este realizată prin intermediul unorsuflante, repartizate pe cele mai multe linii de aerare.
3. Decantarea apei aerate. Separarea nămolului activ de apa epurată are loc în treapta de decantare secundară. În decantoarele secundare are loc sedimentarea particulelor floculente (masa celulară legată de substanţele minerale sau organice nedegradate insolubile).
4. Recircularea nămolului activ in bazinele de aerare
5. Evacuarea nămolului activ in exces din sistemul de epurare biologică
6. Masurarea debitului de apa epurata evacuata in emisar
