Share on Facebook

Share on Facebook

Criteriile de clasificare a alunecarilor de teren sunt diverse de la autor la autor si in functie de caracteristicile locatiilor unde se produc. In fiecare regiune conditiile de declansare a alunecarilor de teren depind de modul de imbinare a conditiilor mediului natural si de aici trasaturile care evidentiaza tipurile de alunecari.

Criterii de clasificare a alunecarilor de teren ar putea fi:
• forma corpului alunecarii,
• vechimea,
• profunzimea,
• locul unde se produc si altele.

Am ales un singur exemplu de clasificare, cea facuta de catre Traian Naum si Mihai Grigore care au folosit criteriul ,,formelor microreliefului’’. Astfel avem:
• alunecari in brazde (superficiale) ;
• alunecari lenticulare;
• alunecari sub forma de movile (monticuli, gruieti, glimee, tiglai);
• alunecari cu aspect de pseudoterase;
• alunecari curgatoare;
• alunecari de surpare;
• alunecari de versant;
• alunecari de vale.

In tara noastra alunecarile de teren au o larga raspandire in regiunile de deal, podis si munte, de aceea am sa prezint tipurile de alunecari si frecventa lor in Podisul Moldovei, Podisul Transilvanieisi, in Subcarpati si Muntii Carpati. In acest post vom vorbi doar despre alunecarile din podisul Moldovei urmand ca pe viitor sa caracterizam si cele din celelate zone din tara.

PODISUL MOLDOVEI

Aceasta unitate de relief, situata in estul Romaniei, este intens studiata de catre geografi datorita aspectelor specifce ale reliefului,determinate de evolutia geologiga si geomorfologica sub influenta factorilor naturali si antropici.

Podisul Moldovei are structura monoclinala si aceasta favorizeaza formarea alunecarilor de teren prin densitatea, adancimea fragmentarii reliefului si de inclinarea versantilor cuestelor (10-150). O alta cauza potentiala a alunecarilor de teren este alcatuirea litologica si anume alternanta dintre rocile permeabile (nisip, pietris) cu cele impermeabile (argile si marne).

Climatul continental cu influente excesive din estul Europei favorizeaza aceste procese de versant prin regim neuniform al precipitatiilor, frecvente ingheturi si dezgheturi primavara si toamna, vanturile umede sau uscate care accentueaza diferenta de temperatura, si alte caracteristici ale elementalor climatice. Apa este elementul declansator cel mai important, pentru ca excesul de umiditate provenit din ploi indelungate sau torentiale, umezeste stratul impermeabil care devine alunecos si permite miscarea stratelor de deasupra spre baza versantului. Cel de al doilea factor declansator important este activitatea antropica prin care se deranjeaza echilibru versantilor.

Vasile Bacauanu face urmatoarea clasificare a alunecarilor de teren ,,dupa forma lor‘’ in Podisul Moldovei:
• alunecari in brazde,
• lenticulare,
• in trepte,
• in valuri,
• monticulare,
• mixte sau complexe,
• curgatoare(torenti de alunecare).

Alunecarile de teren sunt raspandite in Podisul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei unde manifestarea lor e apreciata ca intensa, iar in Dealurile Falciului si in Podisul Covurlui sunt moderate.

Podisul Central Moldovenesc – subunitate a Podisului Barladului este puternic afectat de procesele de versant si mai ales de alunecari si torenti in bazinele superioare ale afluentilor Barladului. Pe versantii defrisati sau folositi in agricultura amploarea acestor procese este din ce in ce mai mare, alunecarile fiind reprezentate de mai multe generatii, cele mai recente activadu-le si pe cele vechi care oarecum se stabilizasera.

Colinele Tutovei – deplasarile de teren sunt frecvent intalnite pe versantii dealurilor si cuestelor din NV avand o manifestare intensa, asezarile omenesti ca si caile de comunicatie sunt afectate la fiecare ploaie mai puternica.

Dealurile Falciului – aici gasim alunecari de teren variate ca forma si ritm, in lungul cuestelor. Eroziunea torentiala este des intalnita cu o mare desfasurare a ravenelor ramificate.podisul corvului, podisul sucevei

Campia Falciului – chiar daca relieful este alcatuit din coline si platouri joase procesele de ablatie, ogasele, ravenele si alunecarile de teren afecteaza versantii.

Podisul Covurlui – degradarea terenului se produce prin spalari, ravenare si alunecari mixte in diferite stadii de evolutie.

Podisul Sucevei – pe versantii abrupti ai crestelor, pe fruntile teraselor modelarea reliefului se face prin eroziunea areolara alunecari de teren si organisme torentiale. Pe acelasi versant se desfasoara procese mixte care se deosebesc prin geneza, mod si etapa de evolutie. Aceste procese de eroziune a versantilor pot fi moderate ca intensitate daca se respecta toate regulile de utilizare a tenurilor in panta.

Bibliografie
1.Vasile Bacauanu,Nicolae Barbu ,Maria Pantazica,Alexandru Ungureanu,Dumitru Chiriac – Podisul Moldovei – Ed.stiintifica si enciclopedica – 1980
2.Traian Naum,Mihai Grigore – Geomorfologie – Ed.Didactica si Pedagogica – 1975
3.**** – Geografia Romaniei vol.I ed.Academiei Romane – 1983

Share on Facebook

Azi va propun sa aflam intr-un minut care sunt gazele care alcatuiesc atmosfera Pamantului.

Mai jos este o lista cu cele mai importante 10 gaze din atmosfera terestra, care alcatuiesc 99,998% din compozitia acesteia:

1 – Azot – 78,08 %
2 – Oxigen – 20,95 %
3 – Argon – 0,93 %
4 – Dioxid de carbon – 0,036 %
5 – Neon – 0,0018 %
6 – Heliu – 0,0005 %
7 – Metan – 0,00017 %
8 – Hidrogen – 0,00005 %
9 – Protoxid de azot – 0,00003 %
10 – Ozon – 0,000004 %

sursa date

Observatii

1.   Aproximativ 99% din atmosfera este formata din Azot si Oxigen ambele cu rol crucial in sustinerea vietii pe pamant.
2.   Azotul este necesar plantelor pentru a creste. El este fixat in sol (asa cum stim din scoala primara) de catre bacteriile fixatoare de azot. Din plante el ajunge inapoi in atmosfera prin combustia biomasei sau prin denitrificare.
3.   Oxigenul este generat prin fotosinteza si consumat prin respiratie.
4.   Dioxidul de carbon – gaz cu effect de sera a carui concentratie este in crestere in atmosfera. Este consumat de plante in cadrul fotosintezei si eliberat in timpul respiratiei
5.   Metan – este un gaz cu efect de sera generat in principal de cultivarea orezului si cresterea animalelor.
6.   N2O – este un gaz cu efect de sera.
7.   Ozon – 97% din ozon se afla in statosfera in ceea ce numim “Stratul de ozon” cu rol de protectie impotriva radiatilor UV provenite de la Soare. Mai multe despre ozon aici , aici si aici.
8.   De asemenea o component majora sunt vaporii de apa care pot ajunge pana la 4% din compozitia atmosferei.

Pentru mintile ingineresti, iata un grafic care reprezinta compozitia atmosferei.
 

Share on Facebook

 
9 – Lacul Oasa – situat in muntii Sureanu pe valea Sebesului – adancime 90 m

 
8 – Lacul Bicaz – situat in muntii Ceahlau pe valea Bistritei – adancime 90 m

 
7 – Lacul Belis-Fantanele – situat in muntii Gilau pe valea Somesului Cald – adancime 92 m

 
6 – Lacul Colibita – situat in muntii Calimani pe valea Bistritei – adancime 92 m

 
5 – Lacul Tarnita – situat in muntii Gilau pe valea Somesului Cald – adancime 97 m

 
4 – Lacul Valea lui Iovan – situat in muntii Godeanu pe valea Cernei – adancime 107 m

 
3 – Lacul Paltinu – situat in muntii Barsei pe valea Doftanei – adancime 107 m

 
2 – Lacul Vidra – situat in Muntii Parang pe valea Lotrului – adancime 109 m

 
1 – Lacul Vidraru – situat in muntii Fagarasului pe valea Argesului – adancime 155 m

Share on Facebook