Tag Archives: alunecari de teren

Alunecarile de teren – partea III – clasificarea alunecarilor de teren si repartitia acestora in Romania – Podisul Moldovei

alunecari-de-teren-3

CLASIFICAREA ALUNECARILOR DE TEREN

Criteriile de clasificare a alunecarilor de teren sunt diverse de la autor la autor si in functie de caracteristicile locatiilor unde se produc. In fiecare regiune conditiile de declansare a alunecarilor de teren depind de modul de imbinare a conditiilor mediului natural si de aici trasaturile care evidentiaza tipurile de alunecari.

Criterii de clasificare a alunecarilor de teren ar putea fi:
• forma corpului alunecarii,
• vechimea,
• profunzimea,
• locul unde se produc si altele.

Am ales un singur exemplu de clasificare, cea facuta de catre Traian Naum si Mihai Grigore care au folosit criteriul ,,formelor microreliefului’’. Astfel avem:
• alunecari in brazde (superficiale) ;
• alunecari lenticulare;
• alunecari sub forma de movile (monticuli, gruieti, glimee, tiglai);
• alunecari cu aspect de pseudoterase;
• alunecari curgatoare;
• alunecari de surpare;
• alunecari de versant;
• alunecari de vale.

In tara noastra alunecarile de teren au o larga raspandire in regiunile de deal, podis si munte, de aceea am sa prezint tipurile de alunecari si frecventa lor in Podisul Moldovei, Podisul Transilvanieisi, in Subcarpati si Muntii Carpati. In acest post vom vorbi doar despre alunecarile din podisul Moldovei urmand ca pe viitor sa caracterizam si cele din celelate zone din tara.

PODISUL MOLDOVEI

Aceasta unitate de relief, situata in estul Romaniei, este intens studiata de catre geografi datorita aspectelor specifce ale reliefului,determinate de evolutia geologiga si geomorfologica sub influenta factorilor naturali si antropici.

Podisul Moldovei are structura monoclinala si aceasta favorizeaza formarea alunecarilor de teren prin densitatea, adancimea fragmentarii reliefului si de inclinarea versantilor cuestelor (10-150). O alta cauza potentiala a alunecarilor de teren este alcatuirea litologica si anume alternanta dintre rocile permeabile (nisip, pietris) cu cele impermeabile (argile si marne).

Climatul continental cu influente excesive din estul Europei favorizeaza aceste procese de versant prin regim neuniform al precipitatiilor, frecvente ingheturi si dezgheturi primavara si toamna, vanturile umede sau uscate care accentueaza diferenta de temperatura, si alte caracteristici ale elementalor climatice. Apa este elementul declansator cel mai important, pentru ca excesul de umiditate provenit din ploi indelungate sau torentiale, umezeste stratul impermeabil care devine alunecos si permite miscarea stratelor de deasupra spre baza versantului. Cel de al doilea factor declansator important este activitatea antropica prin care se deranjeaza echilibru versantilor.

Vasile Bacauanu face urmatoarea clasificare a alunecarilor de teren ,,dupa forma lor‘’ in Podisul Moldovei:
• alunecari in brazde,
• lenticulare,
• in trepte,
• in valuri,
• monticulare,
• mixte sau complexe,
• curgatoare(torenti de alunecare).

Alunecarile de teren sunt raspandite in Podisul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei unde manifestarea lor e apreciata ca intensa, iar in Dealurile Falciului si in Podisul Covurlui sunt moderate.

Podisul Moldovei

Podisul Central Moldovenesc – subunitate a Podisului Barladului este puternic afectat de procesele de versant si mai ales de alunecari si torenti in bazinele superioare ale afluentilor Barladului. Pe versantii defrisati sau folositi in agricultura amploarea acestor procese este din ce in ce mai mare, alunecarile fiind reprezentate de mai multe generatii, cele mai recente activadu-le si pe cele vechi care oarecum se stabilizasera.

Colinele Tutovei – deplasarile de teren sunt frecvent intalnite pe versantii dealurilor si cuestelor din NV avand o manifestare intensa, asezarile omenesti ca si caile de comunicatie sunt afectate la fiecare ploaie mai puternica.

Dealurile Falciului – aici gasim alunecari de teren variate ca forma si ritm, in lungul cuestelor. Eroziunea torentiala este des intalnita cu o mare desfasurare a ravenelor ramificate.podisul corvului, podisul sucevei

Campia Falciului – chiar daca relieful este alcatuit din coline si platouri joase procesele de ablatie, ogasele, ravenele si alunecarile de teren afecteaza versantii.

Podisul Covurlui – degradarea terenului se produce prin spalari, ravenare si alunecari mixte in diferite stadii de evolutie.

Podisul Sucevei – pe versantii abrupti ai crestelor, pe fruntile teraselor modelarea reliefului se face prin eroziunea areolara alunecari de teren si organisme torentiale. Pe acelasi versant se desfasoara procese mixte care se deosebesc prin geneza, mod si etapa de evolutie. Aceste procese de eroziune a versantilor pot fi moderate ca intensitate daca se respecta toate regulile de utilizare a tenurilor in panta.

Bibliografie
1.Vasile Bacauanu,Nicolae Barbu ,Maria Pantazica,Alexandru Ungureanu,Dumitru Chiriac – Podisul Moldovei – Ed.stiintifica si enciclopedica – 1980
2.Traian Naum,Mihai Grigore – Geomorfologie – Ed.Didactica si Pedagogica – 1975
3.**** – Geografia Romaniei vol.I ed.Academiei Romane – 1983

Alunecarile de teren – partea II – clasificarea alunecarilor de teren

alunecari thumb

In general clasificarea alunecarilor de teren este destul de greoaie deoarece fenomenul nu este repetabil (nu exista 2 alunecari de teren identice). Este destul de greu sa se defineasca niste factori dupa care sa se poata clasifica alunecarile de teren.
O parte dintre acesti factori sunt enumerati mai jos:
1. Tipul de miscare/alunecare – cadere, alunecare, curgere.
2. Tipul de material implicat: piatra, pamant, grohotis.
3. Activitate: cand a avut loc alunecarea, unde se misca si cum se misca.
4. Viteza de deplasare.
5. Varsta alunecarii: pentru a putea fi corelata cu anumite fenomene: cutremre, ploi masive, etc.
6. Conditiile geologice
7. Caracteristicile morfologice ale alunecarii:
8. Locatia geografica: alpine, deal, campie, stanca
9. Criterii topografice: ajuta la localizarea alunecarii
10. Tipul de clima
11. Cauza declansatoare: interna sau externa.

Astfel luand in calcul factorii enumerati mai sus putem propune urmatoarea clasificare

 Dupa forma suprafetei de rupere

  • Alunecari circular – cilindrice: sunt caracteristice versantilor cu structura omogena din punct de vedere litologic si geotehnic. Se produc când planul de alunecare este concav. Aceste alunecări sunt mai adânci, comparativ cu lungimea lor, materialul fragmentat rămâne aproximativ intact, sub forma unor felii sau blocuri. Ratele de mişcare în cadrul acestor alunecări variază între câţiva mm/an până la ordinul m/zi.
  • Alunecari de translatie: se produc pe suprafete plane ale unor strate cu rezistenta la forfecare redusa (ex. Un strat de argila care se poate inmuia dupa o perioada de precipitatii ). Se produc când planul de alunecare este paralel cu versantul şi aproape  de suprafaţă. Sunt alunecări de mică adâncime cu rate de deplasare a deluviilor de la mm/sec până la câţiva m/sec.
  • Alunecari cu o forma oarecare: deplasarea are loc pe o suprafata care delimiteaza deluviile de roca de baza.
  • Alunecari mixte: pot incepe ca alunecari circulare la varf si se continua spre aval ca suprafete plane
  • Alunecari retrograde cu formare de grabene.

Mecanismul de formare a ploii acide

 Dupa sensul de extindere

  • Alunecari delapsive (glisante): care incep de la piciorul pantei si se dezvolta in sus, in sens regresiv.
  • Alunecari detrusive (impingatoare): cand miscarea se declanseaza din partea superioara a versantului.

Mecanismul de formare a ploii acide

Dupa pozitia de rupere fata de stratificatia rocilor

  • Alunecari consecvente: se produc in terenuri cu roci stratificate, cand suprafata de alunecare inclina in acelasi sens cu suprafetele de stratificare ale rocilor
  • Alunecari insecvente: se produc in terenuri cu roci stratificate, cand suprafata de alunecare inclina invers fata de suprafetele de stratificare ale rocilor
  • Alunecari asecvente: se produc in terenurile formate din roci lipsite de stratificatie, sau nu sepoate stabili un raport clar intre orientarea suprafetei si stratificatia rocilor

Mecanismul de formare a ploii acide

 Dupa natura rocilor afectate de suprafata de alunecare

  • Alunecari care afecteaza deluviul;
  • Alunecari pe contactul dintre deluviu si roca de baza;
  • Alunecari care afecteaza roca de baza.

Mecanismul de formare a ploii acide

 Dupa grosimea materialelor deplasate

  • Alunecari superficiale: au o grosime de pana la 1,5 m.
  • Alunecari cu profunzime medie: au o grosime intre 1 si 3 m.
  • Alunecari profunde: au o grosime de peste 3 m.

 Dupa gradul de activitate

  • Alunecari stabilizate: alunecari intrate definitive in stadiul de echilibru
  • Alunecari partial stabilizate: alunecari care se afla intr-o star de echilibru labil , putand fi reactivate daca actioneaza unul sau mai multi factori care au declansat initial alunecarea;
  • Alunecari active; alunecari aflate in plina desfasurare.

 Dupa viteza de deplasare

  • Alunecare extrem de rapida >3 m/s
  • Alunecare foarte rapida; 3 m/s – 0,3 m/min
  • Alunecare rapida; 0,3 m/min- 1,5 m/zi
  • Alunecare moderata; 1,5 m/zi-1,5 m/luna
  • Alunecare lenta; 1,5 m/luna-1,5 m/an
  • Alunecare foarte lenta; 1,5 m/an – 0,06 m/an
  • Alunecare extrem de lenta.  <0,06 m/an

Partea I despre alunecarile de teren o gasiti aici

 

Alunecarile de teren – partea I

 Alunecare de teren

In aceasta iarna datorita cantitatii mari de precipitatii in  scoarta terestra s-a acumulat un surplus de umiditate care a dus la declansarea alunecarilor de teren in mai multe regiuni ale tarii noastre.

Alunecarile de teren fac parte dintre  procesele de modelare a suprafetei terestre, datorate actiunii agentilor externi. Acestea se numesc procese geomorfologice, si sunt clasificate  in functie de agentul modelator, de forta  care provoaca miscarea, de efectele asupra reliefului. Porniturile umede, cum mai sunt numite aceste procese geomorfologice, se manifesta prin deplasarea unei mase de roci, pe o suprafata inclinata si pe un suport de roci impermeabile puternic umectate.

Cauzele producerii alunecarilor de teren sunt de doua categorii: potentiale si declansatoare.

Cauzele potentiale sunt determinate de caracteristicile  reliefului si ale conditiilor de clima :
-relief inclinat: versantii muntilor, dealurilor, teraselor, falezelor ;
-alcatuirea litologica: in substrat roci impermeabile cum ar fi argile, marne;
-lipsa vegetatiei arborescente protectoare;
-surplusul de umiditate provenita din ape subterane sau precipitatii;

Cauzele  declansatoare:
-erodarea bazei versantilor;
-topirea brusca  a zapezii, precipitatii indelungate;
-cutremure, eruptii vulcanice;
-constructii realizate pe versanti care provoaca dezechilibrarea straturilor, defrisarea, aratul in lungul pantei, excavatii, transport intens.

Gravitatia este forta care deplaseaza straturile de roci pe versantul inclinat; viteza de deplasare este mai mare atunci cand valoarea pantei este mai mare.

Elementele unei alunecari de teren sunt :
cornisa – zona de desprindere a straturilor de roci ;
-talpa (patul) – sau suprafata de alunecare ;
corpul alunecarii – materialul care se deplaseaza ;
fruntea alunecarii – partea cea mai inaintata a alunecarii.

Partile componente ale unei alunecari de teren

Mecanismul producerii alunecarilor de teren a fost studiat si descris de catre geomorfologi, cu mare interes, deoarece urmarile acestor procese de versant sunt negative pentru relief, vegetatie si om. In situatia existentei  unui surplus de umiditate, provenit din cresterea nivelului apelor subterane sau precipitatii bogate, se va produce imbibarea cu apa a argilelor si marnelor  transformandu-le intr-o  suprafata alunecoasa. Straturile de roca de deasupra  argilei sau marnei, sub actiunea gravitatiei, se vor deplasa lent spre baza versantului declansand astfel alunecarea. Activitatea antropica, in zonele cu conditii potentiale, duce la agravarea efectelor si duratei alunecarilor de teren.

In tara noastra se produc alunecari de teren in unitatile de deal si  de munte, in fiecare toamna si primavara bogate in precipitatii.

Mai multe despre alunecari de teren gasiti aici si aici