Tag Archives: chestionar

Chestionare – concepere, administrare si interpretare

Vom continua azi cu o noua etapa in elaborarea unui chestionar, etapa conceperii si administrarii lui.

Etapele conceperii si administrarii unui chestionar sunt:

– definirea obiectivelor studiului (alegerea esantionului reprezentativ)
– crearea chestionarului
– administrarea chestionarului
– interpretarea rezultatelor

Definirea obiectivelor

Definirea obiectivelor studiului are o importanta cruciala. Un chestionar care nu vizeaza niste obiective clare si concrete nu va fi altceva decat o risipa de resurse si timp atat pentru organizatorul studiului cat si pentru persoanele intervievate.

Un chestionar fara o succesiune logica a intrebarilor sau cu o pondere prea mare a intrebarilor de tip calitativ va conduce la pierderea interesului si furnizarea unor raspunsuri incorecte sau inadecvate.

Crearea chestionarului

In momentul crearii chestionarului urmatoarele aspecte trebuie sa fie deja corect si concret formulate: obiectivele studiului, tipul datelor ce urmeaza a fi culese, grupul la care se va aplica chestionarul.

Pentru corelarea informatiilor obtinute intre diferitele grupuri populationale sunt necesare date demografice, care trebuiesc culese odata cu cele specifice studiului. Intrebarile referitoare la datele demografice sunt de obicei plasate la inceputul chestionarului, pentru ca sunt usor de completat si faciliteaza familiarizarea intervievatului cu chestionarul.

Intrebarile din cadrul unui chestionar pot avea un format inchis sau deschis.

Intrebarile cu format inchis

Intrebarile cu format inchis sunt intrebarile cu raspunsuri multiple, o particularitate a acestora fiind intrebarile cu raspuns de tip Da/Nu. Persoanei intervievate i se cere doar sa aleaga unul sau mai multe din raspunsurile date, care sa se apropie cat mai mult de realitate.

Numarul variantelor de raspuns trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi toata gama de raspunsuri posibile, dar in acelasi timp nu trebuie sa fie atat de mare incat distinctia dintre semnificatia raspunsurilor sa devina dificila.

Unele variante de intrebari cu format inchis pot avea raspunsuri de tip scala

dificil – usor sau neplacut – foarte placut,

in acest caz recomandandu-se ca numarul variantelor de raspuns sa fie impar, pentru a putea lasa loc unui raspuns neutru

neplacut – usor neplacut – indiferent – placut – foarte placut.

Dezavantajul unei astfel de intrebari este ca probabilitatea de a obtine un raspuns neutru este cu atat mai mare cu cat interesul intervievatului este mai redus, in special in cazul chestionarelor lungi si laborioase.

Intrebarile cu format inchis prezinta avantajul completarii rapide, realizandu-se astfel economie de timp si scazand probabilitatea aparitiei dezinteresului fata de chestionar.

Ele sunt preferabile si atunci cand se doreste compararea evolutiei in timp a unui parametru, prin repetarea administrarii chestionarului si compararea raspunsului actual cu cel de la administrarea precedenta.

Intrebarile cu format deschis

Intrebarile cu format deschis sunt cele care solicita intervievatul sa furnizeze un raspuns. Cu alte cuvinte nu exista un set predeterminat de raspunsuri ci intervievatul este liber sa completeze ce considera potrivit. Acest tip de intrebari se prefera in cazul in care exista o multitudine de raspunsuri posibile ce nu pot fi in totalitate anticipate de catre intervievator.

Avantajul intrebarilor cu format deschis este ca intervievatul poate da un raspuns mult mai apropiat de realitate, nefiind conditionat de alegerea unui raspuns predeterminat. Acest tip de intrebari se regasesc adesea la sfarsitul unui chestionar, cand intervievatul este solicitat sa-si exprime liber opinia privitoare la diverse aspecte cum ar fi de exemplu utilitatea chestionarului completat.

Un dezavantaj al folosirii intrebarilor cu format inchis este cresterea timpului necesar completarii raspunsului, cu posibilitatea aparitiei dezinteresului fata de chestionar. Un alt dezavantaj este gama larga de raspunsuri posibile, practic neexistand doua persoane care sa furnizeze exact acelasi raspuns la o anumita intrebare.

Dupa ce chestionarul a fost creat este recomandata pilotarea lui pentru depistarea si corectarea la timp a eventualelor erori. Chestionarele create pentru studii de mica aploare, implicand un numar redus de subiecti, pot fi pilotate si inainte de listarea lor in forma finala, pentru a putea efectua eventualele corectari sau modificari. Chestionarele complexe, create pentru sudii de mare amploare si adresate unui numar mare de subiecti necesita pilotarea in etape succesive, initial a partilor componente si ulterior a chestionarului in intregime, pentru modificarea si aducerea lui intr-o forma finala corespunzatoare scopului propus.

Administrarea chestionarului

Din punct de vedere al administrarii chestionarelor, acestea pot fi de mai multe tipuri: autoadministrabile, de tip interviu si de tip observatie.

Chestionarele autoadministrabile

Chestionarele autoadministrabile sunt acele chestionare care pot fi completate de persoanele carora li se adreseaza. Din acest motiv acest tip de chestionare, pe langa cerintele de baza mentionate mai sus, trebuie sa mai indeplineasca si anumite cerinte suplimentare. Intrebarile trebuiesc puse de asa natura incat persoanele carora li se adreseaza sa poata sa le inteleaga semnificatia exacta pentru a putea raspunde corect si adecvat.

Chestionarele autoadministrabile pot fi expediate prin posta, prin e-mail sau se pot completa online, pe internet.

Chestionarele de tip interviu

Chestionarele de tip interviu sunt acele chestionare care necesita completarea de catre o persoana pregatita in acest sens. Intrebarile ce compun astfel de chestionare pot fi din cele mai diverse domenii, dar de o dificultate sau un grad de precizie a raspunsului care le face dificil de completat cu acuratete de catre o persoana neavizata.

Un tip particular de chestionar tip interviu se considera si chestionarea telefonica.

Chestionarele de tip observatie

Chestionarele de tip observatie sunt acele chestionare care se completeaza de catre persoane pregatite in acest in urma observatiei directe a unor evenimente.

Interpretarea rezultatelor

Datele culese cu ajutorul chestionarelor sunt in general usor de prelucrat si de interpretat daca chestionarul a fost corect conceput. Raspunsurile la intrebarile cu format inchis sunt mai usor de prelucrat datorita existentei raspunsurilor predeterminate. Raspunsurile la intrebarile cu format deschis, desi de multe ori interesante si neasteptate, sunt mai dificil de prelucrat si interpretat statistic.

Chestionare – notiuni generale

De azi vom incepe o serie de postari despre chestionare aplicate in domeniul sanatatii mediului, mai exact la elaborarea studiilor de impact pe sanatate.

Ca si prima parte vom vedea azi cateva notiuni generale.

Chestionarul reprezinta o metoda putin costisitoare de culegere de informatii de la un numar mare de persoane intervievate. Adesea ele constituie cea mai fezabila modalitate de a culege suficiente date pentru analiza statistica a rezultatelor. Un chestionar bine intocmit si folosit eficient poate aduna atat informatii cu caracter general cat si informatii specifice. Daca chestionarul cuprinde si intrebari referitoare la aspecte demografice, informatiile obtinute pot fi folosite la interpretarea rezultatelor in corelatie cu diferitele grupuri demografice intervievate.

Este important sa privim chestionarul ca parte integranta a unui proces complex, cuprinzand mai multe etape, de la definirea aspectelor ce vor fi urmarite pana la interpretarea rezultatelor. Fiecare etapa necesita o planificare riguroasa, deoarece calitatea datelor culese se coreleaza in mod direct cu calitatea rezultatelor. Desi chestionarele sunt o metoda mai putin costisitoare de culegere de date, in ceea ce priveste timpul necesar conceperii si prelucrarii datelor nu se constata diferente semnificative fata de alte metode utilizate.

Datele ce pot fi culese cu ajutorul chestionarelor se pot clasifica in obiective si subiective, cantitative sau calitative. Validitatea rezultatelor depinde de corectitudinea raspunsurilor. Astfel, nu se poate spune ca obiectivitatea rezultatelor unui chestionar este comparabila cu cea a unui studiu ce foloseste date concrete, de laborator. Din acest motiv folosirea unui chestionar se preteaza mai bine in cazul culegerii datelor de tip subiectiv. Intrebarile de tip cantitativ sunt mai exacte decat cele de tip calitativ, care necesita o formulare atenta pentru a evita ambiguitatea raspunsului. Din punct de vedere al persoanei intervievate, intrebarile calitative necesita indeobste mai mult timp de gandire, si pot conduce la pierderea interesului si furnizarea de raspunsuri mai putin exacte. Din acest motiv designerul chestionarului trebuie sa acorde o atentie deosebita atat ponderii intrebarilor de tip calitativ in cadrul chestionarului cat si plasarii lor, intercalandu-le cu cele de tip cantitativ.

Decizia de a folosi un chestionar trebuie luata in functie de tipul de informatii ce vor fi obtinute si de resursele disponibile. Circumstantele in care se recomanda folosirea unui chestionar pentru culegerea datelor sunt:

Cand resursele sunt limitate.
Comparativ cu alte metode de culegere a datelor, costul administrarii unui chestionar este redus, implicand practic costul executarii copiilor si costurile de expediere, in cazul expedierii lor prin posta. Chestionarele administrare prin e-mail nu necesita nici aceste taxe. Timpul necesar completarii chestionarului este mult redus in comparatie cu alte metode de colectare de date, reducand suplimentar costul final.

Cand este necesara pastrarea confidentialitatii persoanelor intervievate.
Acuratetea informatiilor obtinute poate fi influentata de pastrarea confidentialitatii asupra identitatii persoanei intervievate, in special in cazurile in care intrebarile se refera la aspecte personale sau de comportament.

Cand se are in vedere coroborarea rezultatelor cu date obtinute prin alte metode.
Unele studii pot include date cu o acuratete mai mare obtinute prin metode concrete, dar care din cauza costurilor nu pot fi extinse la intregul esantion care trebuie evaluat pentru a obtine concluzii semnificative din punct de vedere statistic. Pentru confirmarea acestor rezultate se poate face un studiu pe scara mult mai larga folosind un chestionar.