Tag Archives: chimia verde

Chimia verde

Paul T. Anastas este intemeietorul conceptului de chimie verde.

In cartea sa “Green Chemistry: Theory and Practice” publicata in 1998 de Oxford University Press enunta cele 12 principii ale chimiei verzi, si anume:

1. Prevenirea deseurilor: Proiectarea de sinteze chimice pentru prevenirea formarii de deseuri, care sa fie ulterior tratate sau eliminate.

2. Proiectarea de produse sau substante chimice mai sigure: Proiectarea de produse chimice care sa fie pe deplin eficiente, dar care sa nu prezinte toxicitate sau sa prezinte toxicitate redusa.

3. Proiectarea de sinteze chimice mai putin periculoase: Proiectarea de sinteze care sa utilizeze si sa genereze substante cu putina sau lipsite de toxicitate pentru om si mediu.

4. Utilizarea de materii prime regenerabile: Utilizarea de materii prime si materiale care sa fie mai degraba regenerabile decât epuizabile. Materialele regenerabile sunt adesea alcatuite din produse agricole sau sunt reziduurile altor procese; materialele epuizabile constau în carburanti fosili (petrol, gaze naturale sau carbune) sau sunt produse miniere.

5. Utilizarea de catalizatori, nu reactivi nestoichiometrici: Minimalizarea cantitatilor de deseu prin utilizarea reactiilor catalitice. Catalizatorii sunt utilizati în cantitati mici si pot efectua în mod repetat o singura reactie. Ei sunt preferati reactivilor stoichiometrici, care sunt folositi în exces si au o singura functionare.

6. Evitarea derivatilor chimici: Evitarea pe cât posibil a utilizarii grupelor de blocare sau protejare sau a oricaror modificari temporare. Derivatii utilizeaza reactivi aditionali si genereaza deseuri.

7. Maximizarea economiei atomice: Proiectarea de sinteze astfel încât produsul final sa contina o proportie maxima de materii prime. Atomii reziduali trebuie sa fie în numar redus.

8. Utilizarea de solventi si conditii de reactie mai sigure: Evitarea utilizarii de solventi, agenti de separare sau alte produse chimice auxiliare. Daca acestea sunt totusi necesare, utilizati produse chimice inofensive.

9. Cresterea eficientei energetice: Efectuati reactii chimice la temperatura si presiunea ambientala ori de câte ori este posibil.

10. Proiectarea de produse si substante chimice care sa se degradeze dupa utilizare: Proiectarea de produse chimice care sa se descompuna în substante inofensive dupa utilizare astfel încât sa nu se acumuleze în mediu.

11. Analiza în timp real pentru prevenirea poluarii: Includerea monitorizarii si controlului în timp real în-proces (pe parcursul procesului) la desfasurarea sintezelor pentru minimalizarea sau eliminarea formarii de produse secundare.

12. Minimalizarea potentialelor accidente: Proiectarea produselor chimice si a formelor acestora (solida, lichida sau gazoasa) în vederea minimalizarii potentialelor accidente chimice, inclusiv explozii, incendii (foc) si emisii în mediu.

“Green Chemistry: Theory and Practice” – este o carte care se adreseaza specialistilor in domeniu si nu publicului larg.

“Green chemistry is hard, it is intellectually challenging, but most of all, it is fundamental to the future of chemical production” un citat de pe coperta spate a editiei originale din 1998.