Tag Archives: dioxine

Seria dioxine – episodul 3

dioxine

Dupe primele episoade 1(vezi aici) si 2(vezi aici), iata ca am ajuns si la episodul 3. stazi vom vorbi despre: Limitarea si controlul emisiilor in aer de dioxine si furani, in legislatia romaneasca si europeana

Astfel in legislatia romaneasca avem: HG 128/2002 – privind incinerarea deseurilor si OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii

H.G. NR. 128/2002  – privind incinerarea deseurilor transpunere a DIRECTIVEI EUROPENE NR. 2000/76/CE

1. Se prevede o limita pentru dioxine si furani la emisiile in aer rezultate de la instalatiile de incinerare si coincinerare de 0,1 nanograme/Nmc (1 ng = 0,000000001 grame). Pentru compararea cu limita,  se considera valoarea medie pentru o perioada de prelevare de minim 6 ore si maxim 8 ore, iar concentratia masurata se exprima in echivalent toxic, in conditii standard (gaz uscat, temperatura 273 K, presiunea 101,3 kPa) si la nivelul de oxigen de referinta stabilit pentru tipul respectiv de instalatie;

2. Se prevede efectuarea de masuratori de dioxine si furani de cel putin doua ori pe an, iar in primul an de activitate trimestrial. In cazul in care monitorizarile repetate demonstreaza ca valorile masurate se situeaza constant sub 50% din valoarea limita, precum si in cazul respectarii altor cerinte stabilite in lege, autoritatea competenta poate reduce frecventa masuratorilor la o data pe an;

3. Trebuiesc determinati individual compusii din lista de mai jos iar concentratiile gravimetrice masurate ale acestora, exprimate conform conditiilor de mai sus, se inmultesc cu factorii de echivalenta toxica aferenti apoi se insumeaza rezultand valoarea ce se compara cu limita:

4. Instalatiile carora li se aplica prevederile Directivei Incinerare sunt:

A) Instalatiile dedicate pentru incinerarea deseurilor (incineratoare de deseuri)
B) Instalatiile denumite de coincinerare, reprezentate de orice instalatii al carui scop principal este generarea energiei sau a unor produse materiale, in care deseurile sunt folosite ca si combustibil sau in care specificul instalatiei permite eliminarea deseurilor prin tratare termica, ca si scop secundar. Principalele tipuri de instalatii de coincinerare sunt:
– Fabrici de ciment si var;
– Instalatii pentru producerea energiei cu procese de ardere (ex. centrale termo-electrice);
– Instalatii pentru producerea metalelor (ex. otelarii).
C) Nu se aplica prevederile directivei incinerare pentru instalatii prevazute la art.3 din HG 128/2002, care trateaza doar anumite tipuri de deseuri: deşeuri vegetale din agricultură şi forestiere, deşeuri vegetale din industria alimentară, dacă se recuperează căldura generată, deşeuri de lemn, cu excepţia deşeurilor de lemn care pot conţine compuşi organici halogenaţi sau metale grele, cadavre de animale etc.

O.U.G NR. 152/2005 PRIVIND PREVENIREA ŞI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII (Directiva 2008/1/CE – IPPC)

S-ar putea crede ca emisiile de dioxine si furani sunt limitate de legislatie doar pentru instalatiile de incinerare si coincinerare, fapt care nu este adevarat      . Directiva IPPC prezinta o abordare diferita, neprezentand limite de emisie in textul actului normativ, dar solicitand in cadrul procesului de autorizare comparatia performantelor  instalatiilor industriale ce intra sub incidenta sa cu asa numitele BAT (Best Available Technologies), adica cele mai avansate tehnici, aplicabile tehnic si fezabile economic, care permit performante cat mai ridicate in efortul de reducere a efectelor negative asupra mediului. Pentru fiecare sector de activitate industriala acoperit de Directiva IPPC, in cadrul Biroului European IPPC de la Sevilla, sunt elaborate asa numitele BREF, adica documentele de referinta ce sumarizeaza cele mai bune tehnici disponibile pentru sectorul respectiv. Operatorul economic este obligat sa utilizeze tehnicile BAT aplicabile si sa obtina performantele aferente acelor tehnici descrise in BREF. De exemplu daca operatorul economic utilizeaza anumite tehnici BAT pentru reducerea emisiilor de dioxine si furani, el trebuie sa respecte limitele de emisie ce pot fi atinse prin aceste tehnici, limite deasemenea prezentate in BREF.

Dioxinele si furanii sunt prezenti in Directiva/OUG 152/2005 pe lista poluantilor relevanti ce trebuiesc luate in considerare la stabilirea limitelor de emisie. Aceasta inseamna ca pentru o anumita activitate care in BREF este prezentata ca posibila sursa semnificativa de emisii de dioxine si furani, in cadrul procesului de obtinere a autorizatiei de mediu IPPC, operatorul economic trebuie sa faca dovada si sa se angajeze ca aplica tehnici BAT de reducere a emisiilor de dioxine si ca emisiile sale vor respecta limitele din BREF ce pot fi atinse prin tehnicile respective. Deasemenea limitele respective trebuiesc incluse de autoritatea competenta in Autorizatia Integrata de Mediu iar indicatorul dioxine trebuie sa fie inclus in programul de monitorizare.

In realitate, adeseori emisiile de dioxine (fapt valabil si pentru alti poluanti), chiar cand pot fi relevante pentru respectiva activitate, nu sunt luate in consideratie in cadrul procesului de evaluare a unei instalatii IPPC si nu sunt incluse in autorizatie nici ca limite si implicit nici la monitorizare. Cauzele sunt multiple, enumaram cateva:
– documentele BREF sunt extrem de complexe si stufoase, necesitand o buna pregatire profesionala a celui ce le analizeaza si un timp lung pentru o analiza temeinica. Factorii buni specialisti si timp adeseori lipsesc atat agentului economic cat si consultantului, sau se reflecta in costuri ridicate si o perioada mare de timp pentru intocmirea documentatiei de autorizare;
– aceste scapari adeseori convin operatorului economic, care face economii importante atat pe partea de costuri de investitie cat si pe costuri de operare, incluzand aici si costurile de monitorizare a emisiilor de dioxine, unele dintre cele mai scumpe servicii din domeniul protectiei mediului;
– autoritatea de reglementare nu detine numarul necesar de specialisti, sau specialistii cu pregatirea necesara, pentru o analiza temeinica a documentatiei de autorizare si evidentiere a lacunelor acesteia.

Pentru urmatoarele categorii de activitati IPPC, BREF-urile aferente le prezinta ca potentiale surse de emisie pentru dioxine, deci aceste activitati ar necesita ceva mai multa atentie din punct de vedere al limitarii si monitorizarii emisiilor de dioxine in cadrul proceselor de autorizare. Observam ca unele instalatii sunt deja acoperite de Directiva Incinerare, in cazul acestora situatia este mai favorabila deoarece Directiva Incinerare impune deja limite clare pentru emisii. In general BREF-urile prezinta pentru dioxine limite in emisie de sub 0,1 ng/Nmc, dar acestea pot varia in functie de activitate si de tehnica BAT aplicata intr-un domeniu cuprins intre 0,1-1 ng/Nmc.
–  Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW;
–  Instalaţii pentru rafinarea ţiţeiului şi prelucrarea gazelor;
–  Cuptoare de cocs;
–  Instalaţii de gazeificare şi lichefiere a cărbunelui.
–  Instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic;
–  Instalaţii pentru producerea fontei sau a oţelului (topire primară ori secundară), cu o capacitate maximă de producţie ce depăşeşte 2,5 tone/oră;
–  Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi;
–  Instalatii pentru producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate, materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice;
–  Instalatii pentru topirea metalelor neferoase, inclusiv a aliajelor şi a produselor recuperate, (rafinare, turnare etc.) cu o capacitate mai mare de 4 tone/zi pentru plumb sau cadmiu, ori 20 tone/zi pentru toate celelalte metale.
–  Instalaţii pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie mai mare de 500 tone/zi, instalaţii pentru producerea varului în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie mai mare de 50 tone/zi şi instalaţii pentru producerea clincherului de ciment sau a varului în alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu o capacitate de producţie mai mare de 50 tone/zi;
–  Instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi;
–  Instalaţii pentru topirea substanţelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 tone/zi;
–  Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, a cărămizilor, a cărămizilor refractare, a dalelor, a plăcilor de gresie sau de faianţă cu o capacitate de producţie mai mare de 75 tone/zi; şi/sau cu o capacitate a cuptorului mai mare de 4 m3 şi cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3.
–  Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază
–  Instalaţii industriale pentru producerea de celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase, si hârtie şi carton, având o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi.
–  Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale, având o capacitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/zi;

In legislatia europeana ar mai fi Directiva 2010/75/UE – Emisiile industriale

DIRECTIVA 2010/75/UE PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE (IED)

In cadrul procesului de elaborare al legislatiei europene s-au creat o serie de acte a caror prevederi se suprapun. De exemplu Directiva IPPC acopera si sectoare de activitate ce sunt reglementate prin acte separate (Directiva Incinerare, IMA, VOC). Directiva IED este actul normativ ce va inlocui Directiva IPPC si va reuni intr-o forma unitara toate aceste acte. Modul de abordare in privinta stabilirii limitelor ramane acelasi ca si in cazul Directivei IPPC, in Directiva fiind prezente limite clare doar pentru acele activitati ce erau reglementate prin acte normative specifice.

 

Serie scrisa pe baza informatiilor furnizate de Iulian RUSU, de la WESSLING România

Seria dioxine – episodul 2

dioxine

Daca in prima parte am vorbit despre:

  • Ce sunt dioxinele?
  • Cum apar dioxinele?
  • Cum ajung la noi dioxinele?

in partea a doua a miniseriei despre dioxine o sa vorbim despre:

  • Care sunt efectele dioxinelor asupra sanatatii?
  • Ce masuri pot fi luate pentru limitarea expunerii la dioxine?

Care sunt efectele dioxinelor asupra sanatatii?

Dioxinele sunt absorbite usor  din tractul gastro-intestinal in sange si limfa si de aici mare parte sunt depuse in ficat si tesutul adipos. Deasemenea dioxinele traverseaza usor placenta catre fetus, si se regasesc in laptele matern. Dioxinele sunt compusi extrem de toxici deoarece produc efecte adverse la concentratii foarte scazute si se acumuleaza in organism:

  • Expunerea pe termen scurt la niveluri ridicate de dioxine produce leziuni cutanate cunoscute ca si cloracnee, leziuni persistente;
  • Expunerea pe termen lung produce o varietate de efecte toxice, incluzand imunotoxicitate, efecte asupra dezvoltarii si neurodezvoltarii, efecte asupra tiroidei si hormonilor steroizi si afectarea functiei de reproducere. Se considera ca fetusii si nou nascutii sunt foarte sensibili;
  • Agentia Internationala pentru Cercetari in Domeniul Cancerului (IARC) a clasificat compusul TCDD in Grupa 1 (cancerigen pentru oameni) si celelalte dioxine in Grupa 3 (neclasificabile ca si cancerigene pentru oameni). Bifenilii policlorinati PCBs ca si grup sunt clasificati in grupa 2A (probabil cancerigeni pentru oameni). In plus recent IARC a clasificat compusii 2,3,4,7,8-pentaclordibenzofuran si 3,3′,4,4′,5-pentaclorobifenil in Grupa 1. Se considera ca aceste substante sunt cancerigene dar nu genotoxice.

In 2002, Organizatia pentru Hrana si Agricultura (FAO) din cadrul Natiunilor Unite impreuna cu Comitetul de Experti pentru Aditivi Alimentari (JECFA) din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS)  au stabilit un aport lunar tolerabil de 70 pg/kg greutate corporala pentru dioxine, furani si PCB tip dioxine, valoarea este exprimata “lunar”.

Ce masuri pot fi luate pentru limitarea expunerii la dioxine?

In general masurile cu impact semnficativ si general pot fi luate doar de autoritati. Conform strategiilor europene in domeniu masurile propuse sse impart in doua categorii

Limitarea intrarilor si a nivelului dioxinelor in mediu prin:

  • Reducerea emisiilor industriale, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor in aer, apa, sol;
  • Gestionarea corespunzatoare a deseurilor
  • Identificarea si decontaminarea zonelor contaminate cu acesti produsi
  • Analiza si reducerea emisiilor din surse domestice

Exista legislatie europeana si nationala ce impune limite pentru emisiile in aer pe diferite tipuri de instalatii, limite in sol, limite pentru evacuari in ape si calitatea apei. Deasemenea exista legislatie suficienta privind gestionarea deseurilor si chiar legislatie dedicata gestionarii deseurilor cu continut de PCBs.

Limitarea expunerii populatiei la dioxine prin controlul sursei majore – hrana:

  • Dezvoltarea si aplicarea stricta a legislatiei in domeniul controlului alimentelor;
  • Controlul si gestionarea situatiilor accidentale in care s-au produs contaminari ale alimentelor si nutreturilor cu dioxine.

Norme europene privind dioxinele din alimente

Exista deasemenea legislatie europeana in domeniul controlului alimentelor, cu aplicarea si respectarea acesteia fiind responsabili atat producatorii si comerciantii de alimente cat si autoritatile sanitar-veterinare :

  • Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006 ce stabileste nivelurile maxime pentru contaminati in alimente. Regulamentul, pe langa alti contaminanti, stabileste limite pentru dioxine, furani si PCBs tip dioxine in : carne, produse de pescuit, lactate, oua, grasimi vegetale.
  • Regulamentul Comisiei 1883/2006 ce stabileste metode de prelevare si analiza pentru controlul oficial al nivelului dioxinelor si PBC tip dioxine in alimente

Ce poate face fiecare dintre noi ca si individ pentru a reduce efectele expunerii la dioxine?

Multe masuri sunt general valabile si pentru alti produsi periculosi cat si pentru un stil de viata sanatos, respectand mediul inconjurator:

  • Sa se evite eliminarea necorespunzatoare a deseurilor de orice fel, in special de chimicale, uleiuri, echipamente electrice;
  • In cazul celor cu teren si gospodarii agricole sa evite aruncarea de substante chimice si deseuri pe terenuri, arderea diferitelor deseuri;
  • Sa ne procuram alimentele si nutreturile pentru animale din surse sigure, verificabile si controlate de catre autoritatile sanitar-veterinare;
  • Sa evitam excesul in alimentatie de produse de origine animala precum carne grasa, organe interne (ficat), peste gras si rapitor, fructe de mare, lactate grase, alte grasimi si uleiuri inclusiv de origine vegetala si sa crestem aportul de legume si fructe;
  • Sa ne alimentam pe cat posibil cu alimente certificate „BIO”, acestea provenind de pe terenuri curate, fara utilizare de pesticide si alte substante chimice periculoase;
  • Pentru femeile gravide, cele care alapteaza precum pentru copii mici masurile privind alimentatia trebuiesc aplicate cat mai strict.

Serie scrisa pe baza informatiilor furnizate de Iulian RUSU, de la WESSLING România

 

Seria dioxine – episodul 1

dioxine

Avand in vedere faptul ca dioxinele constituie un pericol real asupra sanatatii precum si faptului ca sunt tot mai intalnite in societatile dezvoltate si nu numai, o sa incepem o mini serie despre aceste substante. Astfel o sa vedem:

  • Ce sunt dioxinele?
  • Cum apar dioxinele?
  • Cum ajung la noi dioxinele?
  • Care sunt efectele dioxinelor asupra sanatatii?
  • Ce masuri pot fi luate pentru limitarea expunerii la dioxine?
  • Limitarea si controlul emisiilor in aer de dioxine si furani, in legislatia romaneasca si europeana
  • Cum se determina concentratia dioxinelor?

In episodul de azi vom vorbi despre: ce sunt si cum se formeaza dioxinele si cum pot ajunge in organismul uman.

Ce sunt dioxinele?

Denumirea generica de dioxine si furani acopera  un grup de substante complexe, divizate, conform abordarii din legislatia europeana, in 2 clase majore: dibenzo-p-dioxine policlorurate (PCDDs) cu 75 compusi (congeneri), respectiv dibenzofurani policlorurati (PCDFs) cu 135 compusi (congeneri).

Pe langa cele doua clase, sub denumirea generica de dioxine este inclusa si clasa bifenililor policlorurati (PCBs) de tip dioxina, reprezentata de 12 congeneri din totalul de 209 PCBs, ce prezinta proprietati toxicologice similare dioxinelor.

Dioxine radicali

Din totalul dioxinelor si furanilor, 17 compusi sunt considerati ca avand un risc toxicologic ridicat, si fac obiectul limitarilor legislative in diferite medii (aer, apa, sol, alimente etc).

Dioxine toxice

Denumirea generica a acestor substante  de dioxine este data de compusul 2,3,7,8 tetraclorodibenzodioxina (TCDD), compus ce prezinta si gradul maxim de toxicitate din grup. De altfel atunci cand se calculeaza concentratia totala a mai multor compusi de acest tip intr-un mediu (ex aer, hrana), aceasta nu este suma concentratiilor individuale masurate ci suma concentratiilor individuale masurate corectate cu un factor de echivalenta toxica aferent fiecarui compus, factor maxim = 1 in cazul compusului TCDD.

Cum apar dioxinele?

Dioxinele si furanii sunt eliberati in aer in timpul proceselor de combustie precum incinerarea deseurilor industriale si municipale (inlcuzand aici arderea deseurilor menajere in unele zone), reciclarea si rafinarea metalelor (topire) si arderea combustibililor precum lemn, carbune, benzina, ulei. Deasemenea se pot forma din surse naturale (incendii forestiere, eruptii vulcanice). Albirea cu clor a hartiei, unele procese de productie si procesare chimicale sau alte procese industriale pot genera mici cantitati de dioxine si furani.  Conditiile optime de formare a dioxinelor apar atunci cand elementele carbon, oxigen si clor sunt disponibile la temperaturi cuprinse intre 300-7000C, de aceea sursele industriale majore de dioxine sunt instalatiile industriale de incinerare deseuri si alte instalatii de combustie, operate in conditii necorespunzatoare, in special cand sunt utilizate materiale cu continut ridicat de clor.

Sursele de PCBs sunt diferite de cele ale dioxinelor si furanilor, deoarece PCBs au facut obiectul unei productii comerciale substantiale intrand in compozitia uleiurilor izolatoare pentru transformatoare si condensatori, aditivilor pentru PVC, plastifiantilor pentru ciment si vopsele, pesticidelor, diferitelor alte uleiuri si lubrifianti, materialelor izolatoare, adezivilor,  fiind eliberati in mediu in ultimii 70 din echipamente cu continut de PCB si gestionarea improprie a acestora. Desi productia de PCBs este interzisa conform Conventiei de la Stockholm privind Poluantii Organici Persistenti, eliberarea lor in mediu continua inca din eliminarea echipamentelor si deseurilor.

 

Cum ajung la noi dioxinele?

Dioxinele, furanii si bifenilii policlorurati fac parte din categoria poluantilor organici persistenti, degradandu-se greu in mediu si avand proprietatile de bioconcentrare si bioacumulare, aceasta insemnand ca in organisme ajung la concentratii mult mai mari decat cele din mediu si din hrana si apa consumata. Datorita acestor proprietati concentratia acestor compusi creste spre varful lanturilor trofice, atingand concentratiile maxime in tesuturile pradatorilor. Remarcam aici nu numai efectele negative asupra oamenilor, dar dioxinele prezinta un efect negativ semnificativ si asupra mediului, in special asupra animalelor, ducand la perturbarea grava a functionarii ecosistemelor naturale si seminaturale. Desi nivelul dioxinelor in aer si apa este foarte scazut, acestea se acumuleaza in sol si sedimente, creandu-se rezervoare „naturale”, surse de contaminare a mediului pentru decenii. Remarcam aici nu numai efectele negative asupra oamenilor, dar dioxinele prezinta un efect negativ semnificativ si asupra mediului, in special asupra animalelor, ducand la perturbarea grava a functionarii ecosistemelor naturale si seminaturale. In timp acestea se acumuleaza in sol si sedimente, creandu-se rezervoare „naturale”, surse de contaminare a mediului pentru decenii.

 

Dioxinele pot ajunge in organismul uman prin aer, apa si prin hrana.

In general nivelul dioxinelor in aer este foarte scazut, si acestea nu prezinta un risc major prin inhalare directa. Se estimeaza un nivel mediu in aerul ambiental de 0,1 pg/mc pentru dioxine si furani (pg = picogram, un gram are 1012 picograme), aceasta insemnand un aport de cca 0,03 pg/kg/zi greutate corporala. Daca se iau in calcul si PCB-urile de tip dioxine, acest aport poate fi mai mare. Aceste valori pot insa varia semnificativ, si pot fi chiar si de 20 de ori mai mari in zonele industriale si urbane. Desi aceste concentratii in aer nu prezinta un risc pentru sanatate prin inhalare directa, aceste concentratii pot creste in mediu prin procesele aratate mai sus, ducand la un nivel semnificativ in hrana.

Deasemenea concentratia acestor compusi in apa si aportul lor din apa de baut este foarte scazut, deoarece sunt greu solubili in apa. Insa prezenta acestor compusi in apa nu este de neglijat, deoarece se pot acumula in sedimente constituind „rezervoare” ce vor alimenta mediul un timp indelungat.

Principala sursa de dioxine pentru oameni este hrana. Dioxinele pot ajunge in plante din aer, apa si sol, si aici fie direct la oameni fie indirect prin utilizarea plantelor ca nutreturi pentru animale. Deasemenea produsele de origine animala naturala (pesti, vanat) pot contine un nivel ridicat de dioxine datorita proceselor de bioacumulare si bioconcetrare din mediu si hrana ingerata, mai ales in cazul pradatorilor. In general concentratiile cele mai mari de dioxine, datorita solubilitatii lor in grasimi, sunt intalnite in produsele de origine animala, in special carne, lactate, peste, moluste. Acesti compusi persista in tesuturile grase umane, cu un timp de injumatatire la oameni de 7 ani. Calculate ca toxic echivalent, aportul de dioxine in tarile europene este de 1,5-2 pg/kg greutate/zi. Daca se iau in calcul si PCB-urile de tip dioxina, acest aport este de 2-6 pg/kg greutate/zi. Acest aport este semnificativ mai mare in cazul populatiilor mari consumatoare de hrana animala (de exemplu pescarii de la Marea baltica, inuitii din Arctica).

 

Serie scrisa pe baza informatiilor furnizate de Iulian RUSU, de la WESSLING România