Tag Archives: poluare
Poluarea aerului
De ce un post despre poluarea aerului? Si, mai ales, de ce un post asa de general?
Raspunsul e simplu: o sa incerc ca sa postez ceva foarte general despre poluarea aerului si apoi, in functie de parerile si comentariile voastre, o sa vedem pe ce trebuie insistat.
Asa ca, fara alte discutii, azi vom discuta despre principalele surse de poluare ale aerului. O sa incerc sa enumar cat mai multe surse.
Surse:
1) Fermele de pasari – sursa importanta de poluare a aerului datorita cresterii consumului de carne de pasare in ultimele decenii. Principalii poluanti la fermele de pasari sunt: amoniacul si pulberile materiale.
2) Industria metalurgica – metale, emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf, mono si dioxid de carbon si pulberi materiale.
3) Fabricile de bere – miros,emisii de mono si dioxid de carbon.
4) Fabricile de tigla si caramida – emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf, mono si dioxid de carbon si pulberi materiale.
5) Termocentralele – emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf, mono si dioxid de carbon si pulberi materiale.
6) Traficul rutier – emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf si pulberi materiale (mai ales motoarele diesel).
Astep comentariile voastre si eventuale surse noi de poluare a aerului. Repet, in functie de raspunsurile(comentariile) voastre, voi alege directia in care sa mergem.
Efectul altitudinii asupra concentratiei unui poluant
Daca exprimam concentratia unui poluant din aer (imisii) in unitati de masa/unitati de volum (de ex: mg/m3) vom avea valori diferite ale concentratiei in functie de altitudine.
De ce avem aceasta variatie? Raspunsul e simplu: pentru ca odata cu altitudinea variaza si presiunea atmosferica conform ecuatiei
Pa = 0.9877A/100
Unde:
A = altitudinea in metri.
PA = presiunea atmosferica la altitudinea A
Sa revenim la concentratii. Daca la nivelul marii (definit ca si conditii normale) avem concentratia unui poluant C (unitati de masa/unitati de volum) la presiunea atmosferica = 1 atmosfera, atunci la altitudinea A vom avea concentratia
CA = C*0,9877A/100 unitati de masa/unitati de volum
Unde:
A = altitudinea in metri.
CA = concentratia la altitudinea A in unitati de masa/unitati de volum
C = concentratia la nivelul marii (la 1 atrmosfera) in unitati de masa/unitati de volum
Mai jos aveti un exemplu sa intelegeti mai bine:
Se da: C la nivelul marii = 260 mg/m3
Se cere: CA la altitudinea de 1800 de metri
Ca = (260)(0.98771800/100) = 208 mg/m3 at 1,800 meters altitude
Navele de marfuri – mari poluatori
COMBUSTIBIL
Ce fel de combustibil folosesc navele mari (ma refer aici la cargoboats – vezi poza de mai jos)?
Sursa fotot: http://themaritimeblog.com/wp-content/
uploads/2009/07/467938492_e179f167c5_b.jpg
Raspunsul la intrebarea aceasta nu e deloc simplu. Din cate stiu eu exista 2 tipuri de combustibili folositi in motoarele diesel ale cargoboat-urilor: Bunker C oil si MDO-Marine Diesel Oil.
In continuare le vom analiza pe scurt sa vedem ce sunt fiecare.
Bunker C oil – HFO – Heavy Fuel Oil
Un amestec complex de hidrocarburi cu masa moleculara mare ramase ca reziduri dupa distilarea la temperaturi mari a fractiilor petroliere – vezi tabel pentru compozitie.
| Nume | Numar CAS* | Greutatea % | Formula chimica | Masa moleculara
g/mol |
| Reziduuri petroliere | - | 0-100 | - | - |
| Catalitic Cracked Clarified Oil | 64741-65-4 | 0-90 | - | - |
| Diesel oil | 68334-30-5 | 0-30 | - | - |
| Compusi cu sulf | - | 0,5-4 | - | - |
| 5 methyl crysene | 3697-24-3 | 0,01-0,2 | C19H14 | 242,31 |
| Naftalina | 91-20-3 | 0,01-0,015 | C10H8 | 128,17 |
| Beno(a)fenantren | 218-01-9 | 0,01-0,1 | C18H12 | 228,29 |
| Hidrogen sulfurat | 7783-06-4 | 0-0,01 | H2S | 34 |
*Numărul-CAS (engl. CAS Registry Number, CAS = Chemical Abstracts Service) este un standard internaţional de înregistrare şi identificare a substantelor si a mixurilor de mai multe substante, fiecare primind un numar CAS unic.
Acest tip de combustibil este gros si trebuie incalzit inainte de a fi introdus in motor. Acest lucru se face cu aburi.
Marine Diesel Oil – MDO
Un amestec de gasoil si combustibil greu. Specificatiile tehnice ale acestui amestec sunt:
| Densitate | 880 kg/m3 |
| Vascozitate | 6-11 mm2/s |
| Cifra cetanica | 50 min |
| Continut de sulf | 0,4 % |
CONSUM
Dupa aceasta scurta prezentare a celor doua tipuri de combustibil sa vedem cat consuma un cargoboat/an?
De obicei consumul se masoara cantitate de combustibil arsa/cai putere generati/ora. In medie un consum bun este de 0,25 lbs/hp/hr, ceea ce inseamna ca un vas care se deplaseaza apoximativ 45 km va consuma 13627 litri de combustibil (adica aproximativ 300 l/km sau 300 ml/m)
Inainte de 23.10.2009 acest tip de combustibil era 1 penny/gallon (0.122 RON/litru); dupa aceasta data se scumpeste pana la 1,66 $/gallon (1,24 RON/l).
POLUARE
Un studiu condus de companiile de transport maritim a calculat, in functie de combustibilul folosit si de marimea motoarelor ca 15 nave de transport (dintre cele mari) emit in atmosfera o cantitate de poluanti cat 760 de milioane (760.000.000.000) de masini de clasa medie.
Doua curiozitati: prima ar fi ca 70% din emisiile acestor nave sunt la o distanta mai mica de 400 Km de uscat si a doua ca 85% dintre emisii sunt in emisfera nordica.
SOx
Unul dintre poluantii emisi care au actiune nefasta asupra mediului sunt oxizi de sulf ( cauzeaza ploi acide). Si aici s-au facut niste calcule si a rezultat ca o masina care circula 15000 km/an emite aproximativ 101 g de oxizi de sulf; la polul opus o nava de transport care navigheaza 280 zile/an (restul il petrece in porturi incarcare-descarcare) produce aproximativ 5200 tone ( 5.200.000.000 g) oxizi de sulf.
Ca si o estimare aproximativa transportul pe mare este reponsabil de 9% din emisiile mondiale de Sox.
NOx
Din perspectiva emisiilor de oxizi de azot (gaze ce distrug stratul de ozon) transportul pe mare este reponsabil cu 18-30%din emisiile de Nox la nivel mondial.
VARIANTA ECO
In loc de incheiere cei de la SkySails va propun o noua metoda de transport maritim: nave trase de zmee. (vezi poza).
Nava din imagine a facut o calatorie ajutata de acest zmeu urias din Germania in Venezuela, de acolo in Statele Unite dupa care in Norvegia. La final au facut calculul de consum si au obtinut o economie de combustibil de 10-15 % ( 1000-1500 $ pe zi)
Sursa foto: http://www.olino.org/wp-content/uploads/2009/10/ship-mv-beluga-skysail.jpg
