Tag Archives: Zgomot

Valori limita ale nivelului de zgomot in cladiri

Simbol zgomot

Azi vom discuta despre limitele admisibile ale nivelurilor de zgomote in cladiri.

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot in cladiri, indicate in tabelul de mai jos, sunt stabilite considerandu-se climatul corespunzator specific utilizarii si activitatilor ce se desfasoara in unitatile functionale respective.

In prima coloana a tabelului  sunt grupate tipurile de functiuni curente  si in continuare sunt trecute alte functiuni specifice.

Tabel cu limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior, datorat unor surse de zgomot exterioare

Tip cladire (unitate functional) Limita admisibilă a nivelului de zgomot echivalent in interior dB (A)
Incaperi de locuit Apartamente din cladiri de locuit,

Camere de locuit si apartamente din camine,

Hoteluri

Case de oaspeti

35 dB(A)

Gradinite, crese Dormitoare din gradinite de copii sau crese

30 dB(A)

Spatii pentru activitati intelectuale Sali de studiu,

Sali de lectura

35 dB(A)

Biblioteci – cabinete individuale de lucru

30 dB(A)

Biblioteci – încăperi pentru eliberarea cărţilor

45 dB(A)

Biblioteci – sala cataloagelor, expoziţii

45 dB(A)

Birouri cu activitate normala, administratie, laboratoare, calculatoare

40 dB(A)

Birouri de lucru cu publicul

45 dB(A)

Spatii pentru auditie Studio de inregistrari

25 dB(A)

Laborator de cercetari acustice, audiologie

Sali de conferinte, sali de auditii, teatru, concert, spectacole

30 dB(A)

Sali de clasa, amfiteatre

35 dB(A)

Spitale, policlinici, dispensare Saloane (rezerve) 1-2 paturi

30 dB(A)

Saloane 3 sau mai multe paturi

35 dB(A)

Saloane de terapie intensiva

35 dB(A)

Sali de operatie si anexe ale acestora

35 dB(A)

Cabinete medicale si de consultatii

35 dB(A)

Restaurante Sali de restaurant si alte unitati de alimentatie publica, sali de mese

50 dB(A)

Activitati de divertisment Sala de sah

30 dB(A)

Sala de gimnastica (dans)

45 dB(A)

Sala de jocuri

50 dB(A)

Cladiri comerciale Spatii de lucru cu publicul (croitorii, curatatorii, etc)

50 dB(A)

Spatii de vanzare si anexe ale acestora, cu si fara agregate frigorifice

65 dB(A)

Hale productie si anexele lor Birouri tehnice

Cabine de comanda si control

Laboratoare pentru masurari, cercetare sau proiectare situate in interiorul sau imediata apropiere a halelor de productie

60 dB(A)

Laboratoare de incercari sau depanari, cabine de supraveghere a proceselor tehnologice, situate in interiorul halelor de productie

75 dB(A)

Sursa:

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢILOR ŞI TURISMULUI

DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCŢII

NORMATIV PRIVIND  PROTECŢIA LA ZGOMOT Prevederi generale

Elaborat de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” UAUIM BUCUREŞTI

Terminologie – Notiuni si termeni utilizati in evaluarea zgomotului in cladiri si in vecinatatea acestora

Simbol zgomot

Voi incerca sa definesc cativa termini pe care probabil ii veti gasi in studiile despre influenta zgomotului asupra sanatatii umane sau in alte tipuri de studii care trateaza zgomotul in constructii, cladiri si vecinatatile lor

UNITATE FUNCTIONALA – Incapere sau grup de incaperi care comunica intre ele, care adapostesc o anumita functiune si care pot capata caracterul de spatii protejate la zgomot.

Ex.: apartament, camera de hotel sau camin, sala de clasa, birou etc.

In acelasi timp, activitatea normala in orice unitate functionala poate deveni sursa de zgomot pentru spatiile alaturate.

NIVEL DE ZGOMOT – denumire prescurtata pentru „NIVEL DE PRESIUNE ACUSTICA”, exprimat in dB sau dB(A), unde:

  • dB este o unitate de masura pentru valoarea fizica.
  • dB(A) este o unitate de masura a nivelului de zgomot fiziologic, ponderat pe curba de ponderare A, care tine seama de modul de percepere al urechii umane. In dB(A) se da o singura valoare globala. In cazul exprimarii nivelului de zgomot in dB(A), masurarea se face cu ajutorul unui sistem electroacustic care pondereaza componentele pe frecvente ale zgomotului, similar cu raspunsul urechii umane. Curba de ponderare A initial stabilita pentru niveluri de zgomot sub 55 dB, este general acceptata astazi pentru masurari in contextul protectiei la zgomot. Veti intelege mai mult din postarile viitoare.

IZOLARE ACUSTICA

Aici avem doua cazuri cazuri: izolare la zgomot aerian, izolare la zgomot de impact

Izolare la zgomot aerian – Izolarea la zgomot aerian defineste actiunea prin care se urmareste ca elementele separatoare intre unitatile functionale ale cladirii (in principal pereti sau plansee) sa reduca transmisia zgomotului aerian intre cele doua spatii pe care le separa. Reducerea trebuie sa fie efectiva in ambele sensuri de transmitere a zgomotului. Izolarea este definita de  indici de izolare care  tin seama in esenta de diferenta de nivel de zgomot intre cele doua spatii. De notat ca totdeauna izolarea  efectiva realizata „in situ” este mai mica decât cea masurata in laborator datorita unor cai colaterale de transmitere a sunetului  si este influentata de caracteristicile de absorbtie (reverberatie) ale  spatiului considerat ca protejat. Izolarea la zgomot aerian poate fi definita ca diferenta intre nivelurile de zgomot din cele doua incaperi (spatii) separate de elementul izolator.

Izolare la zgomot de impact – Izolarea la zgomotul de impact este actiunea prin care se urmareste ca nivelul de zgomot datorat unor  socuri de natura mecanica (pasi, obiecte cazute, manevrari de mobilier) asupra ansamblului unui planseu sa se auda pe cât posibil redus atât in spatiul de sub planseu cât si in spatiile alaturate. Zgomotul de impact este unul din aspectele domeniului mai vast al zgomotului transmis pe cale solida (denumit si zgomot structural). Izolarea la zgomot de impact se determina in laborator prin masurarea in spatiul de receptie a nivelului de zgomot produs de un aparat standardizat care produce lovituri in spatiul suprapus.

ABSORBTIE ACUSTICA (fonoabsorbtie)

Absorbtia acustica defineste felul in care alcatuirile suprafetelor din spatii inchise se comporta in raport cu undele sonore incidente. Prin absorbtie acustica se urmareste ca o parte din energia sunetului aerian ce intâlneste o suprafata delimitatoare a unui spatiu sa nu fie reflectata ci aparent absorbita. Din punctul de vedere al fonoabsorbtiei nu intereseaza ce se intâmpla cu energia ce nu este reflectata. In mod obisnuit alcatuirile specifice fonoabsorbtiei nu sunt si izolatoare acustice. Absorbtia acustica este caracterizata de „coeficientul de absorbtie acustica α” definit prin raportul – subunitar – intre energia (aparent) „absorbita” si energia incidenta, exprimat pe frecvente standardizate sau prin clase de absorbtie.

REVERBERATIE

Fenomen intâlnit in spatii inchise sau partial inchise ce consta in reflexia repetata a undelor acustice care pierd o parte din energie la fiecare reflexie. Rezulta un dublu efect de suprapunere peste sunetul direct  si de intarire a acestuia urmata de o prelungire dupa ce inceteaza sunetul direct. Se defineste ca „durata de reverberatie – T” exprimata in secunde.

T = 0.163*V/A  [sec.]

in care

V = volumul incaperii, in m3

A = aria de absorbtie echivalenta, in m2

A =  ∑Siαi + ∑aj

in care

Si = suprafete perimetrale,

αi = coeficienti de absorbtie ai suprafetelor delimitatoare,

aj = absorbtie adusa de persoanele si obiectele din incapere (absorbanti functionali).

Zgomotul in cladiri si in vecinatatea acestora – normative

Simbol zgomot

Multi dintre noi au fost sau sunt inca deranjati de zgomotele de afara, din barurile de la parterul blocului, de pe santeriul de vizavi, etc. De azi o sa incep o serie de posturi despre zgomot si protectia impotriva zgmotului in cladiri si in vecinatate acestora.

Pentru inceput niste referinte privind protectia impotriva in  zgomotului in cladiri si in vecinatatea acestora.

“Constructia trebuie proiectata si executata astfel incât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le permita sa doarma, sa se odihneasca si sa lucreze in conditii satisfacatoare” (directiva 89/106/CEE).

DOCUMENTE EUROPENE

  • Directiva 89/106/CEE a Parlamentului European si a Consiliului CE referitoare la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementative si administrative ale statelor membre privind produsele de constructii
  • Documentul interpretativ al Directivei 89/106/CEE privind cerinta esentiala „protectia impotriva zgomotului”
  • Directiva 2000/14/CE a Parlamentului European si a Consiliului CE privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la emisiile sonore in mediul exterior ale echipamentelor utilizate in exteriorul constructiilor
  • Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului CE referitoare la evaluarea si gestionarea zgomotului in mediul inconjurator

STANDARDE ARMONIZATE (INTERNATIONALE)

  • SR EN ISO 717-1 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian
  • SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact 1. Prevederi generale
  • SR EN ISO 11654 Acustica. Absorbanti acustici utilizati in cladiri. Evaluarea absorbtiei acustice
  • SR EN ISO 140-9 Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructie. Partea 9: Masurarea in laborator a izolarii la zgomot aerian dintre doua camere printr-un plafon suspendat cu spatiu de aer intermediar

STANDARDE ROMANESTI

  • STAS1957/1-88  Acustica. Terminologie. Acustica fizica
  • STAS1957/2-88  Acustica. Terminologie. Acustica psiho-fiziologica
  • STAS1957/3-88  Acustica. Terminologie. Acustica in constructii si transporturi
  • STAS 6161-89 Acustica in constructii. Masurarea nivelului de zgomot in constructii civile. Metode de masurare
  • STAS 10009-88 Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban

ALTE REGLEMENTARI ROMANESTI

  • NC 001-99 Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/1995 privind calitatea in constructii
  • C125-1987 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri
  • P121-1989 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de protectie acustica  si antivibratila la cladiri industriale
  • P122-1989 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative
  • GP001-1996 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare  si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic – Ghid de proiectare a spatiilor de productie din punct de vedere al protectiei la zgomot

In loc de incheiere: cateva nivele de zgomot

Nivele de zgomot